„Însuşi Satan se preface în înger al luminii. Nu este deci mare lucru dacă şi slujitorii lui se prefac în slujitori ai dreptăţii, al căror sfârşit va fi potrivit lucrărilor lor.” – 2 Corinteni 11:14-15     

       O altă înțelegere eronată asupra lumii spirituale este faptul că puterea demonică se manifestă doar prin comportament extrem, violent și prin păcat vizibil. Majoritatea creştinilor afectaţi de lucrarea demonică duc vieţi relativ normale în timp ce se luptă cu probleme personale şi relaţionale serioase, cărora nu le-au găsit nici cauza, nici soluţia. De vreme ce ei acuză implicarea satanică doar în cazul violatorilor sau criminalilor în serie, toți acești oameni înrobiți de probleme obişnuite se miră ce-o fi în neregulă cu ei şi de ce nu pot să facă lucrurile „mai bine”. Prima strategie şi cea mai folosită de Satan este înşelarea. De aceea, nu mâna de nebuni care aiurează fac biserica ineficientă, ci vicleniile subtile ale lui Satan şi intruziunea lui în vieţile credincioşilor „normali”! După o conferință de-a mea despre consiliere şi conflicte spirituale, un psihoterapeut creştin a mărturisit: „Am realizat că două treimi dintre clienţii mei aveau probleme, pentru că erau amăgiţi de Satan – la fel ca mine!”.

         Ultima prejudecată care trebuie spulberată, este faptul că eliberarea din legăturile spirituale se produce în urma unei confruntări de putere cu forțele demonice. Eliberarea din conflicte şi sclavie spirituală nu este o confruntare de putere; este o confruntare bazată pe adevăr.

Satan este un înşelător şi va lucra cu orice preţ sub acoperire. Însă adevărul Cuvântului lui Dumnezeu îl demască, pe el şi minciunile lui. Demonii lui Satan sunt aidoma gândacilor de bucătărie, care fug să se ascundă în întuneric când aprinzi lumina. Puterea lui Satan stă în minciună, iar când minciuna lui e dată în vileag prin adevăr, planurile lui cad.

Când Dumnezeu a disciplinat pentru prima dată biserica primară (Faptele Apostolilor 5), El a făcut-o într-un mod dramatic. Petru i-a confruntat pe Anania şi Safira astfel: „Pentru ce v-a umplut Satan inima ca să minţiţi pe Duhul Sfînt?”(vers. 3). Dumnezeu voia ca biserica să știe că Satan, Înşelătorul, poate să ne distrugă, dacă reuşeşte să ne amăgească să credem şi să trăim o minciună.

Dacă aș putea să mă strecor într-o biserică, într-un comitet, într-o persoană, fără ca cineva să-şi dea seama, şi aș reuși să-i amăgesc să creadă o minciună, ar fi posibil să le controlez vieţile? Exact asta face Satan, iar minciuna lui este punctul central al luptei!

Doamne, fă-mă capabil să fiu atent la vicleniile vrăjmaşului și mă înarmez cu adevărul Tău. 

Daily in Christ /Neil and Joanne Anderson, Copyright 1993 by Harvest House Publishers, Eugene, Oregon, U.S.A.

Zilnic în Cristos /Neil și Joanne Anderson, Drepturi de autor pentru Limba română: 2018 Byte Freedom, Timișoara, România